Traseul: Pantera Roz din Peretele Animalelor (primele 3lc)
Premieră: Gheorghe Enache (Genu), Felicia Enache
Reparat: Alex Paul Manoliu (14.11.2021)
Pantera Roz e un traseu pe care multă vreme l-am ocolit. Totuși, primele 3 lungimi de coardă au un număr decent de repetări în ultimii ani, așa că încet-încet mi-am îndreptat și eu privirile spre el, încurajată și de faptul că traseul a suferit reparații recente (lungimea a 4-a a fost recondiționată să fie mai sigură, iar pe primele 3 lungimi au mai fost rebatute pitoane).
Așadar, într-o zi (puțin cam) răcoroasă de început de primăvară, în echipă cu Ioana, cu temele făcute și toate descrierile de pe net citite, am plecat la vânătoare de pantere... roz. Dar, ca de obicei, realitatea de la fața locului are mereu darul de a te surprinde, indiferent de câte descrieri citești.
Pantera Roz se află între Cangur și Miel și e marcată la bază cu o mare bulină roșie (sau poate că e roz?).
Lungimea 1 (30m)
Am urcat un mic hornulet murdar de 8m neasigurat, dar nu foarte verical, până pe tăpșanul de iarbă. Apoi am asigurat un piton bun în spatele unuia dintre copaci și am continuat în sus câțiva metri printre ierburi crescute bine, asigurând încă 2 pitoane. Apoi am ajuns pe o mică brâniță de unde se vede un piton drept în sus (la vreo 4-5 metri). Doar că drept în sus este o față complet spălată. Aici opțiunile sunt un horn cu aspect friabil un pic la dreapta, sau o față căzută pe care se găsesc prize un pic mai la stânga. Nevăzând nicio asigurare în hornul din dreapta, am ales varianta pe stânga unde am găsit stâncă compactă și curată. Am reușit să plasez binișor un totem albastru într-una dintre fisurele, apoi am continuat în sus până am ajuns cu picioarele la nivelul pitonului, dar mai bine de 1m în stânga lui, de unde am reușit să îl asigur cu panik-ul. Din punctul meu de vedere, acesta a fost cel mai delicat (aka periculos) pasaj din primele 3lc. O eventuală cădere în acest loc poate avea consecințe urâte (presupunând că nu e plasată vreo asigurare mobilă sau că această nu ține). Ulterior am aflat că, deși nu sunt singura care a ales varianta pe fața compactă din stânga, linia originală e prin acel hornulet friabil din dreapta (unde nu am aflat dacă există vreo asigurare).
De aici în sus, asigurările sunt mai apropiate și urmează o linie clară drept în sus pe teren mai ușor, până când ajungem la un piton vizibil pe o față compactă în dreapta noastră. De la acesta, o serie de prize bune ne conduc aproape orizontal spre dreapta câțiva metri, și cu puțină atenție zărim și un al 2lea piton de pe această traversare, ascuns în smocurile de iarbă (piton ce putea fi scos cu mâna la momentul acestei parcurgeri). Apoi continuăm câțiva metri în sus până la o regrupare cu spit și pitoane.
Pe L1, in zona in care am plasat totemul |
Final de L1. Coarda albastra e asigurata in pitonul care iese cu mana, ascuns in smocul de iarba |
Lungimea 2 (25m)
Aceasta este o lungime scurtă și frumoasă. Și mult mai relaxantă decât prima, asigurările fiind apropiate și vizibile. Se pleacă un pic spre stânga din regrupare, apoi se va traversa un pic dreapta pentru a se reveni înapoi spre stânga pe brana de iarbă la baza unei fete compacte pe care se află un spit vechi și ciudat (un reper bun - deși nu e nevoie să fie asigurat, fiind piton și înainte, și după el). După asigurarea pitonului, urcăm această față, în descrieri pasul fiind cotat pe la 7/7+ (dar aș zice că e cam exagerat gradul). Apoi continuăm în sus câțiva metri fără probleme și regrupăm pe partea dreapta la 2 spituri.
Plecarea pe L2 |
Final de L2 |
Lungimea 3 (30 m)
Se pleacă spre stânga regruparii și foarte repede ajungem la o față compactă asigurată cu un spit. Aici într-adevăr este un pic mai dificil, dar nu e nimic impus. Apoi linia pitoanelor ne conduce drept în sus, mai notabil fiind un pas de echilibru la o scurtă traversare stânga unde suntem cu picioarele deasupra pitonului de dedesubt. Continuăm în sus, dar trebuie să nu uităm că următoarea regrupare e într-o grotă pe partea dreapta, spre care trebuie să traversăm câțiva metri. Și dacă suntem atenți și vedem pitonul de la începutul traversării (plasat pe o fisură sus, deasupra gaoacei prin care traversăm), putem ajunge în regrupare fără emoții.
Partea finala din L3 |
După 3lc, retragerea se face lejer în rapeluri drept în jos. Putem folosi R1 și R2 din Panteră sau R2 din Miel. Din R2 din Miel se ajunge în potecă cu corzi de 60m, din R2 din Pantera se ajunge în potecă cu corzi de 50m.
Lungimea 4 e din altă categorie de dificultate și angajament față de restul traseului. Poate îi va veni și ei rândul cândva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu