Data: 30 iulie 2010
Participanti: Dana si Baza
Traseu: Fisura Bobot (5B, 7 lc, VI A0 sau VII+ la liber)
Vremea rea din Alpi ne-a determinat sa ne intoarcem in tara mai repede decat planificasem. Astfel, am petrecut ultimele zile ale vacantei noastre la Herculane si am profitat de aceasta ocazie ca sa cataram Fisura Bobot, un traseu care era pe 'lista' noastra de ceva vreme.
Cum aceasta oprire in Herculane nu a fost prevazuta din timp, ne-am trezit acolo fara topo-uri la noi. Am intrat la repezeala pe internet si am salvat descrierea si schita pentru traseul planificat.
FISURA BOBOT - 5B
Generalitati:
- traseu frumos care te invita sa te cateri la liber
- bine asigurat, cu exceptia primei l.c. pe care unii poate ar prefera sa aiba 1-2 friend-uri mici/medii (pt fisura de ~3-4 cm)
- grad la liber VII/VII+ (lc 6), maxim VII- in rest
- grad impus VI- (A1)
- expunere sud-estica (dupa-masa tr. este preponderent umbra)
- posibil sa fie vipere avand in vedere ca este zona Herculane
Descrierea traseului de catre Cornel Zarescu:
Mergand cu masina dinspre Herculane spre Targu Jiu, la aprox 24 km de Baile Herculane, privirea ne este atrasa de un turn de calcar cu o silueta impunatoare, situat pe partea stanga, foarte aproape de drum. Ne aflam in punctul "La Bobot", traseul care urmeaza fiind printre primele deschise pe Valea Cernei (dupa W. Kargel).
Roca este sanatoasa, primele doua lungimi fiind putin prafoase, pitoanele sunt suficiente dar vechi. Recomand 2-3 frienduri marimi medii pentru a dubla, mai ales pe prima lungime, cateva tevi ce nu inspira incredere.
Dupa ce am intrat pe drumul pietruit ce se ramifica putin mai in aval de turn si am identificat locul unde este scris cu vopsea numele traseului, trecem de prima proba: traversarea raului. De mentionat ca din dreptul locului unde este trecut numele traseului mai urcam prin padure cca 50m pana gasim pe perete o sageata si initialele F.B.
Prima lungime incepe printr-o zona cu muschi si iarba (5m) pana la un copac dupa care punem o asigurare. De aici traversam usor stanga, escaladam o fisura scurta si traversam inapoi dreapta. Continuam vertical pe alta fisura si dupa cativa metri gasim regruparea cu 3 pitoane.
A doua l.c. incepe cu un pasaj de liber, apoi un diedru inclinat blocat la capat de o surplomba pe care o ocolim prin dreapta. Continuam printr-o zona mai usoara, uimiti de formele pe care stanca ni le dezvaluie in aceste locuri. Dupa cativa metri orientati spre dreapta schimbam directia spre stanga condusi de pitoane. Regrupare la un pom.
In a treia iesim pe creasta cu iarba din fata noastra pe care o urmam pana la baza unei fete cazute pe care se vad pitoane si pe care o vom escalada in a patra l.c.
Lungimea urmatoare incepe pe o fisura verticala, pitoanele pentru asigurare intalnindu-le cativa metri mai sus. Dupa cca 15m linia pitoanelor paraseste fisura care se largeste mai sus si continua in stanga pe un diedru inclinat, trece o mica surplomba si iese in regrupare.
A sasea lungime este scurta, dar dificila. Primii metri nu sunt deosebiti, apoi traseul urmeaza o fisura surplombata care se poate urca in bavareza. Autorii premierei au urcat pe fata din dreapta acestei fisuri, cu ajutorul scaritelor. Regruparea este comoda, dar cu pitoane slabe.
Ultima lungime are cam 40m, trecand si printr-o regrupare interemediara. Ceva mai usoara decat anterioarele, prezinta o mare varietate de pasaje (horn, fisura, diedru, traversare) pe o stanca excelenta, specifica vaii Cernei.
Varful turnului este un excelent punct de belvedere, totodata fiind el insusi o capodopera a naturii, modelat cu lapiezuri, alveole si clepsidre si cu cativa bolovani imensi, foarte fotogenici.
Retragerea din aceste locuri se face coborand pe la baza bolovanilor pe versantul opus peretelui pe care am urcat, pana intr-o mica sa impadurita. De aici se poate coboara in Valea Cernei fie spre stanga, fie spre dreapta.
Observatii:
- Din dreptul locului unde este trecut numele traseului mai urcam prin padure foarte putin - mai degraba 5m (nu 50m).
- Pe prima l.c. pot fi utile frienduri de marime medie pentru a dubla cele 2 tevi din prima parte, dar si pentru pentru a le folosi in a doua parte a primei l.c. care nu are deloc asigurari fixe pe ultimii ~10-15m.
- Penultima l.c. (cea de 20 m) e un fel de fisura/horn surplombat, cu muchie buna pt bavareza (gr. VII/VII+). Mi s-a parut foarte frumoasa (Baza).
- Cand am parcurs noi traseul, in regruparea intermediara de pe ultima l.c. era o placuta cu "Etaj II". Nu recomandam folosirea acestei regrupari deoarece chiar deasupra ei este o zona cu bolovani ce stau intr-un echilibru nu foarte stabil.
Si cateva poze facute de noi pe traseu:
Regrupati la copacul de unde incepe traseul.
Catarand prima lungime.
La etajul 1 - dupa 4 lungimi de coarda.
Baza in diedrul din a 5-a lungime.
Eu aproape de urmatoarea regrupare.
Plecarea in lungimea a 6-a.
O ultima privire in jos inainte de ce mai grea parte a traseului - diedrul surplombant.
Incalecand o crestuta de pe ultima lungime.
Iesirea de pe traseu in varful turnului.