Creasta Pietrei Craiului

Data: 9-11 martie 2012
Participanti: Dana si Mirela
Traseu: Fantana lui Botorog - Curmatura - Saua Crapaturii - creasta Pietrei Craiului - Saua Funduri - La Table - Prapastiile Zarnestilor - Fantana lui Botorog

Weekend cu vreme buna, dar fara prea multi amatori de mers la munte. Asa ca plecam noi, doua fete, sa facem creasta Pietrei Craiului. In tentativele mele precedente fusesem destul de lenti, asa ca aveam putin emotii ca nu o sa apucam sa facem si sudica... dar am prins conditii foarte bune, urme batute deja peste tot si, chiar daca e iarna, am reusit sa ne incadram in toti timpii de pe marcaje!

Plecam vineri dupa serviciu din Bucuresti, urcam de vineri seara la Curmatura, facem o scurta pauza de sedinta foto in poiana Zanoaga (dar luna aia mare si frumoasa nu prea vroia sa stea locului in pozele noastre, asa ca toate au iesit miscate), iar sambata dimineata devreme pornim in sus spre saua Crapaturii - vf. Turnu.

In sfarsit, sus in creasta!


E ceva zapada, nu?


:)


Ora 10:30am - refugiul Ascutit. Tocmai pleca un grup care dormise in refugiu. In total au fost 11 oameni in noaptea de vineri spre sambata in Ascutit. Oare cum au avut loc? :) Noi facem o pauza mai lunga de mancat si umplut termosurile cu ceai.


Creasta nordica :)


Am fi vrut mai mult soare, dar e bine si asa. E suficienta vizibilitate pentru poze :)


La un moment dat ma gandeam ca e a treia oara cand sunt aici iarna, dar ca e un traseu pe care as reveni oricand. Nu cred ca e posibil sa te saturi vreodata de creasta Pietrei Craiului!


Mirela :)


Cea mai spectaculoasa portiune de pe creasta nordica...


Mirela, pozand... :)


Ora 2pm - vf. La Om, si cateva minute mai tarziu ref. Grind. Acolo ne intalnim cu grupul de 4 pe care ii vazusem plecand din Ascutit. Ei vor pleca mai departe, spre ref. Funduri.

Noi avem o mica dilema - este cam devreme sa ne oprim, dar totusi vor fi 9 oameni in ref. Funduri, cu noi doua am fi 11. Pe cand aici... inca nu e nimeni, deci orice ar fi tot vom avea niste locuri decente de dormit.

Ramanem. Mancam - dormim - facem poze - mancam - dormim - facem poze pana a doua zi dimineata. In total am fost 5 oameni in Grind, deci loc berechet pentru toata lumea!


Rasaritul, duminica dimineata.


Vreme impecabila duminica. Am facut bine ca am ramas peste noapte in Grind!


Creasta sudica...


...asa cum auzisem, mai ascutita decat aia nordica!


Credeam ca ascutita inseamna mai grea. Dar nu e asa! E doar mai ascutita, dar in niciun caz mai grea.


:)


Bucegii, in departare.


Era atat de frumos ca aproape nu mai vroiam sa mergem ca sa nu se termine!


:)


:)


Si ca sa fie totul perfect, vedem si trei capre negre.
Eu - pozand una din capre.


Capra, stand cuminte la poza pe zapada.


Ultima parte a crestei... ajungem in saua Funduri la 11am.


Pe coborare...


Apoi urmeaza (interminabilul) drum inapoi la Fantana lui Botorog, drumul spre casa si o noua saptamana de munca de birou. :) Asta e, lasa ca vine repede urmatorul weekend!

* Pozele au fost facute de mine si de Mirela.

** Pe mine m-au impresionat cabanierii din Curmatura, asa ca vreau sa mentionez si asta! Vineri seara la 10:30 ne-am luat ceai si am fi putut sa ne luam si ciorba, iar sambata dimineata au deschis sala de mese si aveau deja ceai la ora 7 dimineata (chiar daca pe usa, programul era de la ora 8). Asta e impresionant fata de conditiile / tratamentul din alte cabane! Sper sa ramana tot asa in Curmatura :)

***

Am remarcat ca sunt destul de multi care au avut pareri de genul "suntem inconstiente", "plecam asa, doar doua fete", "am mers ne-legate in coarda pe creasta", etc. Daca nu va aflati printe ei, puteti sa ignorati ce urmeza (adica raspunsul / parerea mea apropo de acest gen de comentarii).

1. "Plecam doua fete" - eu personal, prefer sa merg pe munte cu persoane cu ceva experienta sau cu fete (cu sau fara experinta). De ce nu si cu baieti fara experienta? Pentru ca mi s-a dovedit in prea multe randuri ca multi dinte ei sunt periculosi! Vor sa faca pe barbatii si au initiative de multe ori periculoase pentru ei si pentru tot restul grupului. (Stiu ca nu e o regula 100% valabila, asa ca nu va simtiti jigniti daca nu faceti parte din categoria asta).

2. "Suntem inconstiente" - stim exact dificultatea traseului si antrenamentul / experienta noastra, stim la ce sa ne asteptam acolo, si ne-am ales echipamentul avand in vedere aceste aspecte. Sa nu iti iei echipament adecvat la tine, sa iti asumi riscuri inutile, etc, inseamna intr-adevar inconstienta. Poate o abordare mai constructiva ar fi sa puneti intrebari sa vedeti daca chiar stim in ce ne bagam, nu sa trageti asa imediat concluzii d-astea.

3. "Nu ne-am legat in coarda" - pentru ca nu a fost cazul! Nu exista "cornise" prin care sa cazi, nu exista catarat sau altfel de dificultati decat ocazional (gen 1m-5m), este pur si simplu o poteca pe creasta pe care mergi cu coltari in picioare. Daca iti e frica ca te impiedici si cazi ca dai cu stangul in dreptul, nu prea ai ce cauta acolo. Daca iti e frica ca te ia ameteala cand te uiti in jos, iarasi nu prea ai ce cauta acolo (vara sau iarna!). Si da, am avut la noi echipament sa ne asiguram in caz de nevoie pe acele scurte portiuni potential mai dificile (dar au fost in conditii atat de bune incat nu a fost nevoie).

4. Un alt aspect de mentionat e ca "prea mult echipament" nu te ajuta, ci te poate pune mai mult in pericol! De ce? Pentru ca adauga greutate la rucsac ceea ce inseamna ca te poti dezechilibra mai usor, esti mai lent, obosesti mai repede adica esti mai predispus la a face greseli, etc. Deci echipamentul trebuie ales "numai bine" in raport cu dificultatea traseului si experienta oamenilor.

Muchia Bondarului (4B)

Data: 31 iulie - 1 august 2011
Participanti: Dana si Baza
Traseu: traseul Muchia Bondarului (4B, 9lc, V A1 sau VI la liber) din peretele Canionului Cioranga Mare si plimbare in Piatra Craiului

In drum spre Busteni... ne hotaram sa mergem in Piatra Craiului gandindu-ne sa cataram Muchia Bondarului in prima zi si Lespezile Lirei in urmatoarea. Ajungem destul de tarziu la intrarea in traseu, muntele era partial invaluit in ceata / nori si cam statea sa ploua, dar ne hotaram sa ne incercam norocul si o luam in sus.

Catarand prima lungime din creasta propriu-zisa... Muchia este ingusta si spectaculoasa, fiind chiar langa canionul Cioranga Mare.


In regruparea.


Plecarea in a treia lungime de creasta, portiunea cea mai dificila a traseului.


Muchia pe care am urcat, pierzandu-se in ceata...


Garofita Pietrei Craiului ne asteapta la iesirea din traseu...


Traseul a fost foarte frumos, dar mai scurt decat ne asteptam. Pacat ca am prins ceata si n-am putut admira peisajul...


Noaptea o petrecem la cabana Plaiul Foii, in conditii de pensiune, dar pret de cabana! A doua zi este frig, umezeala, si tot muntele este in nori - numai vreme de catarat nu e. Asa ca hotaram sa ne plimbam un pic, apoi sa plecam devreme spre casa.


Flori...


Pentru cunoscatori ;)


:)

***

MUCHIA BONDARULUI - 4B


Generalitati:

• pitoanele sunt relativ rare si relativ proaste (suficiente pentru cineva cu experienta, dar totusi nerecomandat incepatorilor)
• pe lungimile importante sunt regrupari cu 2 pitoane (par ok), in rest se gaseste eventual cate un cui pentru regrupat
• grad la liber: VI, grad impus: V(A1)
• creasta foarte frumoasa si aeriana
• stanca foarte faina (mai aderenta si mai compacta decat ne asteptam noi)

Accesul: Intrarea in traseu (comuna cu cea pentru Lespezile Lire) este chiar din Braul Cioranga, de unde incepe Canionul Cioranga Mare.

Descriere:

Prima parte a traseului (primele 4 l.c. din schita) urmeaza un horn clar spre baza muchiei. Aceste lungimi estimam ca insumeaza cam ~120m (poate chiar mai mult), sunt usoare si cam neasigurate (in total cred ca am vazut vreo 4 pitoane + o regrupare, dar posibil sa mai fie si altele ascunse).

Creasta propriu-zisa noi am parcus-o in felul urmator:

• prima l.c. (45m) incepe direct pe muchie, primul cui este destul de departe (dar nu este greu pana acolo), in a doua parte a lungimii se ocoleste prin partea dreapta un bloc de pe creasta (pe ocolire sunt vreo 10-15m verticali cu un singur piton si un mic pas gr. VI-)
• a doua l.c. (20m) are un singur cui, la plecarea din regruparea ar fi cam gr. V-, apoi este mai usor
• a treia l.c. (50m) inceputul lungimii este cea mai grea parte din traseu (gr. VI) si este bine pitonat, apoi se iese pe partea de creasta semi-orizontala si se inainteaza usor, se ajunge la un inel bun unde se poate regrupa
• a patra l.c. (15m) practic traseul s-a cam incheiat, dar mai sunt 10-15m usori pana se iese in jnepeni

Retragerea: Se urmeaza creasta in sus, inotand prin jnepeni, si se ajunge imediat in Braul de Sus pe care il urmam spre dreapta. Acesta duce in Valcelul cu Fereastra pe care se coboara la Ref. Sperantelor. Pe lumina si cu putina atentie sa nu se piarda poteca Braului de Sus, retragerea este destul de clara chiar si pentru cei care nu au mai fost in zona.

Pentru o descriere cat mai completa, postam si schita asta gasita pe net:

***

Maratonul Pietrei Craiului 2010

Data: 2 octombrie 2010
Participanti: Dana, Clara si Tibi
"Echipa de suport": Baza, Loria si Gabi

Cu antrenamente ce se pot numara pe jumatate din degetele de la o mana si fara prea mult chef de alergat, ma las totusi convinsa sa vin la MPC. Stiu ca o sa ma prinda si pe mine entuziasmul odata ce incepe concursul.

Anul asta Clara, Tibi si cu mine luam startul impreuna cu inca cateva sute de participanti:


Intre timp Baza, Loria si Gabi au alte planuri. Vremea destul de rece ii face sa renunte la catarat in Cheile Rasnoavei si sa se orienteze spre activitati turistice - au vizitat Cetatea Rasnov.


Dupa poze, nu par sa se fi plictisit...

Loria :)


si Gabi :)



Pe mine intr-adevar m-a prins entuziasmul in dimineata concursului. Ce nu anticipasem era ca o sa inceapa si crampele de pe la km. 10... dar cu experienta acumulata anul trecut si cu o strategie de dozat efortul / administrat geluri pusa bine la punct reusesc sa-mi imbunatatesc timpul precedent si sa termin in 7:03:00.

Cat despre planurile pentru editia viitoare: "om trai si om vedea" :)