Bucegi. Creasta Estică a Colțului Gălbinele (2B)

Data: 13 noiembrie 2010
Participanti: Dana, Baza
Traseu: Creasta Estică a Colțului Gălbinele (2B)  din Strunga Magarului pana pe Coltul Galbinele continuata cu Traseul Comanescu (1A) de pe Coltul Galbinele pana in Strunga Coltilor
Premiera: I.Coman, M.Ismail, 1942


Cate ceva despre Creasta Strungilor

Creasta care coboara din Brana Mare a Costilei sub numele de Umarul Galbinele se continua in jos, dupa Strunga Galbinele, cu Creasta Strungilor, pana pe Coltul Galbinele. Imediat sub el, creasta se imparte in doua ramuri: una estica, coborand paralel cu Valea Galbinelelor si alta nord-estica, coborand in paralel cu Valea Coltilor. In prima poza de mai jos se vad cele doua creste (cea nord-estica e cea din dreapta) si zona cu jnepeni care le desparte in partea superioara.


Creasta nord-estica, ce formeaza versantul drept geografic al Vaii Coltilor, am explorat-o mai demult incepand din strunga din care se coboara pe Hornul Pamantos pana in Strunga Magarului (vezi aici). Acum am parcurs continuarea crestei, din Strunga Magarului pana pe Coltul Galbinele si apoi pana in Strunga Coltilor. E aproape sigur ca pe aici se desfasoara traseul Creasta Estica a Coltului Galbinele (desi orientarea crestei e mai degraba nord-estica): nu doar ca am gasit pe aici cateva pitoane vechi, dar linia cealalta - de pe creasta estica adica - nu pare deloc realista pentru un traseu de gradul 2B. Deci traseul parcurs de Ionel Coman in 1942 nu prea are pe unde altundeva sa fie...


Generalitati:

Desi cotate 2B respectiv 1A, cele doua trasee descrise aici sunt ambele destul de delicate si presupun multa experienta, atat pentru mersul pe teren friabil cat si pentru plasarea asigurarilor. Asa cum le-am parcurs noi, ele au multe portiuni friabile si cateva pasaje de pe la gradul IV pana pe la gradul VI+/VII-, pe care cine merge cap de coarda trebuie sa isi plaseze singur asigurari. Dat fiind ca pe tot traseul am gasit in total vreo 4 pitoane (discutabile) cand am fost noi, capului de coarda ii revine responsabilitatea de a plasa asigurari solide oriunde e nevoie, inclusiv in regrupari.
  • Grad de catarare libera: VI+/VII-
  • Lungime traseu: ~9 LC pana pe Coltul Galbinele + inca 3 LC pana in Strunga Coltilor
  • Echipament: 2 semicorzi, ~ 4 frienduri pentru fisuri aproximativ intre 3 si 7 cm, 4-5 pitoane + ciocan, espadrile de catarat
Accesul: Cam pe la jumatatea Vaii Coltilor se face in stanga o potecuta care duce imediat la blocurile de conglomerat peste care se urca in Strunga Magarului.


Din Strunga Magarului se inalta spre SV creasta pe care se poate urca spre Coltul Galbinele.
Se merge initial printr-un scoc inierbat, usor (gr. II-III) si putin friabil vreo 120 m (sa zicem 3 LC) pana la niste fete spalate.


La jnepenii din centrul imaginii putem regrupa inainte de LC 4.


Se trec fetele spalate pe LC 4 (cam gr. IV, delicat, fara posibilitati prea bune de asigurare), apoi se continua in sus si spre stanga. Se regrupeaza la alti jnepeni, dupa vreo 50m.


LC 5 e usoara (gr. II), pleaca in sus printre jnepeni si stanca si ajunge pe o platforma (50m). Incepem sa vedem acum  partea finala  a crestei ce urca spre colt, dintr-un unghi inedit.
Pe LC 6 urcam un prag stancos spre stanga si continuam pe creasta (friabil) sau o luam drept in sus (mai putin expus), ajungand intr-o zona usoara (40-50m).


Mai umblam vreo 40-50m pana la baza coltului, unde se termina marea de jnepeni. Aici incepem sa ne intrebam ... pe unde o fi ...


Pe linia crestei e evident foarte friabil. Putin in stanga, un piton batut sus intr-o placa mare, suspendata si evident instabila ma face sa ma gandesc ca "daca doar pe acolo se poate trece, atunci hai inapoi acasa". Impresia e cu atat mai puternica cu cat asta e primul piton pe care l-am intalnit azi... Mai studiem insa zona si mai ocolim prin stanga pe la baza jnepenilor cativa metri si gasim o alta linie, decenta dar nu banala, cu vreo 2 pitoane vizibile (am inteles ca intre timp doar primul a mai ramas la locul lui!).


Ne pregatim deci pentru ceva special ...


Urcam (pe LC 8) intai un pasaj pe la VI+/VII-, destul de delicat si de urcat si de asigurat. Apoi iesim cu multa grija printr-o fisura friabila si regrupam pe creasta la un piton, deasupra unui palc de jnepeni, dupa 25 m de la plecare.


Urmatoarea LC (9) incepe cu o fata cazuta compacta (1 piton), cam greu de asigurat, pe la gr. III maxim IV apoi continua usor (gr. II) pana pe Coltul Galbinele, unde putem regrupa la jnepeni (50m). Admiram de aici creasta pe care am urcat:


Perspectiva de pe Coltul Galbinele e deosebita, pentru ca el se afla la capatul unui contrafort care iese destul de mult in afara zonei de abrupt.


Bun, ne bucuram tare de priveliste, dar partea interesanta nu s-a terminat aici... Din strunga care urmeaza, am ales sa urcam pragul urmator spre creasta "cu toarta", pe partea nordica (pe la fisura care se vede in dreapta, in poza de mai jos).


Urmeaza aici LC cea mai delicata, pentru ca fisura usoara (gr III-IV) se termina putin sub creasta, cu o zona foarte friabila, unde nu te poti asigura prea bine. Ocolim cu grija toarta de sub creasta, fara sa trecem peste ea ... E cam subrezita si ar fi pacat sa o daramam de la locul ei; altadata lumea facea rapel pe dupa ea, in prezent nu e mai e o idee buna. Dupa ce am trecut de toarta putem regrupa pe acolo, cam la  25 de metri de la plecare. Inca vreo 25 m si ajungem la o platforma comoda, intre jnepeni.
De aici mai avem vreo 2 LC (mai bine zis vreo 100 m, cu 1-2 pitoane) banale dar foarte expuse si frumoase, pe superba creasta care ne duce, usor descendent, spre Strunga Coltilor (spre care se poate descatara sau face un scurt rapel).


Cand am fost noi pe aici, la jumatatea lui noiembrie, ziua era scurta, se cam intunecase, asa ca nu mai avem poze de pe portiunea finala. Iata insa o poza facuta de noi cu o alta ocazie, cu creasta vazuta dinspre sud, din care iti poti face o idee cam care e senzatia mergand pe creasta finala, spre Strunga Coltilor (care se vede in stanga jos).


Cheile Turzii. Traseul Vega (VII, 3lc) din Colțul Rotunjit

Data: 5 mai 2013
Participanti: Dana, Baza
Traseu: Traseul Vega (VII, 3lc) din Coltul Rotunjit, Cheile Turzii

Trebuie spuse cate ceva despre acest traseu pentru ca, desi stiam lume care l-a catarat si credeam noi ca avem suficiente informatii obiective, am fost putin luati prin surprindere de realitatea de la fata locului.

Este un traseu bine asigurat (batut pentru "escalada" de catre Adi Munteanu & Ovidiu Pop, 2002), are doar trei lungimi de coarda si pe topo pasul maxim este dat ca fiind VII-. In plus, Coltul Rotunjit este la umbra, deci este o destinatie numai buna pentru zile prea calduroase. Bazandu-ne pe aceste informatii, noi speram sa gasim un traseu scurt, usurel si relaxant.  

In realitate, este un traseu pe care cam trebuie sa ai chef de catarat, pentru ca pe primele doua lungimi nu e deloc plimbarica... :) Iar ultima lungime e usoara, friabila si cam periculoasa, deci nu prea merita parcursa. Cam astea sunt impresiile noastre pentru fiecare dintre cele 3 lungimi:
  • LC 1: (26 m, VII-) Este o lungime sustinuta de jos pana sus si fara locuri bune de odihna. E ca la escalada: asigurarile sunt bune, dar pasii sunt impusi, nu prea merge cu trasul de bucle :)
  • LC 2: (30 m, VII) Este o lungime tehnica si sustinuta - are doar cateva zone usoare. Trebuie sa stai mult cu picioarele la aderenta pe praguri cazute si sa faci miscari de echilibru. Noua ni s-a parut clar mai grea decat prima lungime... pe undeva pe la gr. VII/VII+, desi in topo este cotata doar cu VI+.
  • LC 3: (50 m, VI) Este o lungime pe care o vom evita pe viitor! Are cativa metri de catarat usor (portiunea care se vede din regrupare), iar apoi devine prea friabila si periculoasa din punctul nostru de vedere. Descrierea din carte este cat se poate de reala: "depasim cateva brane si pasaje verticale peste cateva lespezi uriase desprinse".  

Daca o sa mai ajungem in acest traseu, vom parcurge doar primele doua lungimi (catarare absolut superba si foarte tehnica), iar apoi ne vom retrage, renuntand la a treia lungime.


Urcarea pe grohotis, pe poteca de acces spre Coltul Rotunjit, spre Peretele Suurime si spre traseul Hans Gora din Coltul Crapat.


Coltul Crapat cu creasta Hans Gora - un traseu foarte fain!


Am gasit intrarea! :)


Plecarea pe prima lungime... pasul e undeva pe traverseu, dar si mai sus e foarte interesant. Nu te plictisesti deloc pana in regrupare.


Slalom pe fetele cazute din a doua lungime - stat la aderenta si miscari de echilibru.


Pozitie de odihna putin sub regrupare :)


Baza in pasul din ultima lungime - un fel de mica surplomba in diedru, cam gr. VI.


Haosul de pe ultima lungime... la un moment dat trebuie sa te cateri pe langa o mare lespede (sa fie de vreo 5 m inaltime). E cam dificil sa nu te atingi deloc de ea, iar odata ajuns deasupra vezi cat de desprinsa de perete este... apoi, odata depasita lespedea, nu e ca si cand a trecut pericolul: deasupra este friabil, deci daca te dezechilibrezi si cazi, ai sanse mari sa pici chiar peste lespede.


Traseul iese pe o brana pe care o urmam spre dreapta ca sa ajungem in poteca de deasupra Varfului Puscariu (poteca pe care vom cobori pana jos).


Si gata cu Cheile Turzii pe anul asta... e cam departe de Bucuresti si reusim sa ajungem greu. Dar e atat de frumos incat ne straduim macar o data pe an sa petrecem cateva zile la catarat aici.


ATENȚIE !!!

Unele activități prezentate aici implică risc serios de accidentare gravă sau chiar fatală.

Este important de reținut că:
  • Abordarea anumitor trasee prezentate aici poate fi foarte diferită de cea obișnuită, un motiv foarte serios de a trata cu rezervă informațiile prezentate.
  • Condițiile în care un traseu se găsește (împreună cu riscurile asociate!) pot fi foarte diferite față de cum au fost ele găsite la un moment dat.

În consecință:
  • NU ne putem asuma nicio răspundere în caz că informațiile prezentate aici sunt greșite, inexacte sau depășite.
  • NU ne asumăm nicio răspundere pentru consecințele ce pot decurge din folosirea, în orice fel, a oricăror materiale prezentate aici.
  • Folosirea oricăror informații sau idei prezentate aici se face integral pe propria răspundere.