Traseul Furcilor (4A)

Data: 4 august 2012
Participanti: Dana, Baza
Traseu: Traseul Furcilor (4A, VI+, 5-7 lc) - Peretele Galbinele (Costila)

Generalitati
  • E primul traseu de perete din Romania, realizat in premiera de N. Baticu (in echipa cu D. Popescu si I. Trandafir), in 1935.
  • Sunt oameni care il considera unul dintre cele mai frumoase trasee de la noi (si parerea noastra e aceeasi, e un traseu surprinzator de frumos).
  • Prin natura traseului si a asigurarilor, te invita la catarare libera, frumoasa si tehnica, fara a fi chiar grea dar obligandu-te mereu sa te folosesti bine de aderenta, de opozitie, sa te asezi si sa te misti altfel decat pe multe trasee. Evident ca atunci cand mergi mai mult la aderenta, fara vreo priza prea clara pe care sa o tractionezi cu mainile, la cativa metri deasupra ultimei asigurari, ai o senzatie mai pronuntata de libertate ... dubland asta cu decorul, si el deosebit, al peretelui nordic din Galbinele, experienta e cu atat mai frumoasa; mi se pare ca e un traseu pentru cineva care vrea sa se bucure realmente de catarare... nu e nici asa usor sa fie doar de promenada, nu e nici asa greu cat sa fie nu stiu ce realizare personala.
  • Nu e asigurat nici rar, nici des. Pentru noi, a fost o mare surpriza placuta stilul asta de traseu. Pe de alta parte, cine cauta ceva "sportiv" gen escalada sau cine crede ca poate sa vina, chiar si ca secund, fara sa fie prea apt tehnic si mental (pentru ca forta nu prea ajuta la nimic aici) se poate sa traiasca o oarecare dezamagire sau frustrare.
  • Traseul incepe din Hornul Coamei (unde are si numele scris la baza). Schita lui Radu Diaconescu (preluata mai jos) este foarte buna si utila, mai ales pentru portiunea de traverseu. Tot el are pe blog si o descriere buna a traseului (vezi aici).
  • Primele doua lungimi sunt un traverseu foarte delicat (si de gasit, si de parcurs in special de catre secund). Oarecum paradoxal, asta e intr-un fel partea mai importanta/riscanta a traseului. De unde regrupezi dupa prima l.c. (un cornier cu inel) se coboara destul de mult (10-15m) aproape drept in jos; abia la finalul coborarii, pe brana de jos, am gasit noi un piton (pe aici pitoanele-s destul de modeste); in continuare pe a doua l.c. am mai gasit vreo 2-3 pitoane, si mai are pasaje delicate unde au prins bine friendurile. 
  • In afara de traverseu, pe care sunt doar cateva pitoane, traseul e asigurat OK, pe alocuri aerisit, dar cu pitoane in general surprinzator de bune. 
  • Traseul e nordic, iar zona poate sa fie racoroasa / rece chiar si vara.
  • E bine de mers dupa o perioada mai uscata, macar cateva zile sa nu fi plouat. Daca este ud trebuie sa fie foarte dubios pe acolo.

Materiale
  • Datorita primelor 2 l.c. e cel mai bine de mers cu o coarda (sau semicorzi) de 60m. Altfel, poti ajunge sa regrupezi in cine stie ce piton amarat, ceea ce e de evitat.
  • 1-2 friend-uri medii, pentru fisuri de cativa cm, poate si unul mai mare putin, s-ar putea sa va bucure pentru traverseu, (a doua l.c). De notat ca la traverseu e dubios tare pentru secund sa nu pui niciun friend; de asemenea, pitoanele existente trebuie cautate, ca nu-s multe ... 
  • 10-11 bucle lungi probabil ca-s suficiente. 


schita by Radu Diaconescu

***

Urcand pe firul principal al Vaii Galbinelelor, una din vaile noastre preferate: stanca curata si compacta, saritori frumoase ...


Peretele Galbinelelor. Desi se vede destul de ud peretele jos, pe Furci era complet uscat.


Dana si peretele Galbinelelor, ambele vazute din V. Galbinelelor :)


Pe Hornul Coamei. Alt traseu foarte frumos ... cand e uscat.


Inceputul traversarii din Furci. Mie mi se pare mai greu de V+ aici. In orice caz, un inceput destul de brusc si de misto.


Cum ar zice batranii, "o zona framantata a peretelui".


Dana plecand cap de coarda pe a doua lungime.


Atmosfera de perete nordic, foarte speciala ... pana la urma in Bucegi asta e singurul perete nordic notabil, nu?


Iupi, Dana a ajuns in "despicatura verticala" a Furcilor. Se vede aici pe unde vine ultima parte a traverseului ;)


Peretele, cu Coltul Strungii pe fundal.


:)


Pentru inceput, un diedru frumos.


...si o surplomba delicata; deja cand o treci pe asta incepi sa iti pui intrebari despre cum mergeau pe aici "inaintasii". Pitoanele-s in general batute in pozitii bune pentru asigurare, nu ca sa te ajuti de ele.




Privelistea spre V. Galbinelelor - vezi in jos numai stanca, lucru rar in alte parti in Bucegi.


Coltul Galbinele - cred ca nu exista unghi mai bun pentru a-l admira.


Daaa, e frumooos...


Peretele, imediat deasupra bolovanului incastrat.


Ultimele portiuni, deloc banale, dar in acelasi decor prietenos si deosebit, pe care nu stiu cat am reusit sa il surprindem...


Inelul, cam la fel de gros cum e carabiniera ... "nu se mai face dom'le asa ceva, in ziua de azi ...".


Ultimul pasaj mai greu.


Suntem sus si ne gandim ca dupa un traseu care ne-a incantat asa mult trebuie sa scriem ceva pe blog ...


2 comentarii:

Mircea Ordean spunea...

Din motive cred obiective,nu voi ajunge în viaţa asta prin Furci - loc ce mi-i tare drag la 'fără frecvenţă'. Graţie vouă - mulţumesc! - s-a putut preumbla şi subsemnatul pe acolo...

Cît mai multe bune în continuare!

Anonim spunea...

Foarte buna descrierea voastra - si folositoare pentru mine. Am urcat traseul joi - 1 august, impreuna cu Laurentiu Anghel (el a mers cap) si Alex Gavan. Ce este ff interesant, asa cum ati spus, este faptul ca forta nu te ajuta la nimic - pozitionarea, tehnica de picioare si mentalul sunt esentiale. Un alt aspect interesant - aderenta stancii este foarte buna. Intr-adevar, cruxul (dpdv sportiv) este in ultima lungime) insa mie mi s-a parut mult mai dificila saltarea de pe pragul din ultima regrupare peste surplombita aia mica... ma rog, chestie de gust si putirinta. Ultimul aspect, deloc de neglijat, este faptul ca portiunea de traverseu, inainte de a intra in linia furcilor, comporta catararea peste cateva pasaje extrem de friabile - macinatura cred ca este si datorata / accentuata dupa prabusirea aia enorma din Furca Dreapta. Am trecut peste si pe langa niste "frigidere" ce stateau intr-un echilibru extrem de precar iar stanca suna dogit rau de tot. Inca odata multumesc, Liviu Enache.

ATENȚIE !!!

Unele activități prezentate aici implică risc serios de accidentare gravă sau chiar fatală.

Este important de reținut că:
  • Abordarea anumitor trasee prezentate aici poate fi foarte diferită de cea obișnuită, un motiv foarte serios de a trata cu rezervă informațiile prezentate.
  • Condițiile în care un traseu se găsește (împreună cu riscurile asociate!) pot fi foarte diferite față de cum au fost ele găsite la un moment dat.

În consecință:
  • NU ne putem asuma nicio răspundere în caz că informațiile prezentate aici sunt greșite, inexacte sau depășite.
  • NU ne asumăm nicio răspundere pentru consecințele ce pot decurge din folosirea, în orice fel, a oricăror materiale prezentate aici.
  • Folosirea oricăror informații sau idei prezentate aici se face integral pe propria răspundere.